“Anul de Fetească” începe cu o dezbatere RARĂ cu BĂBEASCĂ

“Anul de Fetească” începe cu o dezbatere RARĂ cu BĂBEASCĂ. Dar de ce Fetească și “curată”? Ce înseamnă toate astea?

Pe Cezar Ioan îl cunosc de tot atâția ani de când am intrat în lumea vinului. Îl cunosc atât ca și inițiator al revistei de specialitate și a siteului Vinul.ro, ca organizator al unor importante concursuri de vin pe piața din România, precum și ca și inițiator al diferitelor campanii ce au ca scop promovarea vinului, dar și educația legată de vin & gastronomie. În plus, este inițiatorul „Zilei naționale a Gastronomiei și Vinului din România” alături de Nico Lontras și Cosmin Dragomir (zi despre care am povestit aici la aniversarea de 5 ani).

De această dată am aflat că Cezar a mai pus la cale ceva inedit: „Anul de Fetească„. Cunoscându-i activitatea, m-am gândit că este vorba despre o campanie de lungă durată la care Feteasca să fie reprezentanta soiurilor de struguri românești, motiv pentru care am stat de vorbă cu Cezar să aflu mai multe. Las mai jos discuția avută cu acesta cu mențiunea că merită să urmărești informațiile și evenimentele ce se vor desfășura sub umbrela „Anul de Fetească” de aici înainte.

Carmina: Bună, Cezar. În primul rând îți mulțumesc că ți-ai făcut timp să stăm de vorbă. Am văzut că anul 2024 vine cu un proiect nou lansat de tine și Vinul.ro și mă bucur să aflu mai multe detalii direct de la tine.

Cezar: Denumirea este “Anul de Fetească” și se dorește a fi cel puțin un embrion, un început pentru crearea unui “brand de țară” pentru România producătoare de vin. Mai mult decât un proiect, este de fapt o afirmație adresată în primul rând pieței interne – consumatorilor, comercianților și producătorilor de vin: “Fetească! E curată, românească”.

Afirmația nu vine din neant – ea vrea să fixeze și să clarifice în 4 cuvinte niște idei despre vinul românesc, destinate să acceseze mentalul colectiv al consumatorilor români și nu numai. Aceste idei sunt:

• “Fetească” – avem vinuri “naționale”, care nu se mai regăsesc în alte părți, care ne diferențiază: Feteasca, un cuvânt care desemnează de fapt trei soiuri, este doar un exemplu de pornire, o cheie care deschide calea de recunoaștere și pentru celelalte soiuri. Cu mențiunea importantă că am lansat acest slogan în spațiul public înainte și independent de inițiativa lor și fără să critic în vreun fel sloganul (corect) sub care merge anul acesta la Prowein Dusseldorf Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vin (APEV), – “Da, facem vinuri în România” (“Yes, We Make Wine in Romania”) – am simțit că e nevoie să comunicăm nu doar o idee generică despre vinul românesc, ci una care să ofere ceva concret care să rețină atenția și să favorizeze memorizarea – și de aici alegerea cuvântului Fetească – el desemnează 3 soiuri foarte valoroase românești, și nu doar unul: Fetească albă, Fetească regală și Fetească neagră. Toate sunt cunoscute de către consumatorii români, așadar sloganul apelează la ceva deja știut, și-i atribuie în continuarea sloganului și alte valori – vezi în continuare;
• “Curată” – cuvântul vine să clarifice atât că avem soiuri “curat românești”, neaoșe, apărute în acest spațiu și nicăieri în altă parte, cât și mai ales faptul că e vorba de vinuri curate în sensul tehnologiei alimentare, igienice, și să combată ideea complet greșită că vinurile provenind din crame organizate ar conține chimicale și ar fi, cumva, dubioase, în timp ce doar vinurile “de țară” ar fi curate – realitatea din teren, așa cum ne-au arătat analizele făcute pe vinuri “de țară” e că multe dintre acestea nu-s nici curate de chimicale și nici nu au, de fapt, calitățile aromatice și gustative invocate de adepții lor.
• “Românească” – chiar dacă ideea de “românism” a fost din păcate molfăită cu emfază și îmbăloșată în ultimii ani de politicieni din ce în ce mai dubioși, “românitatea” este percepută ca o valoare și ca o emoție de către mulți conaționali și invocarea ei în acest context e menită să lege “Feteasca” de această identitate, cu tot ce înseamnă ea bun. “Stilul de viață românesc” conține și Feteasca printre ingrediente, așa cum conține și gastronomia tradițională, și obiceiurile de botez, nunți, înmormântări și petreceri de tot felul. Mai e ceva: dacă spui unui băutor de vinuri internaționale Argentina, spui de fapt Malbec – acesta e soiul cu care publicul internațional asociază mental în mod spontan acea țară; dacă spui Germania, spui Riesling; dacă spui Italia, spui Sangiovese / Chianti / Toscana etc; dacă spui Franța, spui Bordeaux / Cabernet / Merlot / Chardonnay. Și așa mai departe. Dacă spui România unui străin băutor de vin, ce îi spui, ce îi trezești în memorie? Răspunsul logic ar trebui să fie “Fetească”: în total, cele trei soiuri desemnate prin acest cuvânt acoperă aproximativ 30.000 de hectare, cel puțin unul dintre cele trei soiuri se cultivă în toate regiunile viticole ale României, din ele se produc atât vinuri liniștite cât și efervescente șamd – așa cum Feteasca este evident românească, la fel și România vinului se leagă profund de Fetească.

Ce înseamnă, mai concret, Anul de Fetească? Meniuri în HoReCa, semnalizatoare pe sticlele din retail, articole, conferințe

Carmina: Din câte înțeleg, este vorba despre un an întreg în care să ne așteptăm să vedem diferite evenimente sub umbrela „Anul de Fetească” (degustări, dezbateri, conferințe, concursuri) în care se va aborda tema soiurilor românești de struguri (deci nu doar cele 3 soiuri de Fetească). Spune-mi te rog mai multe detalii despre concept și la ce să ne așteptăm.

Cezar: În primul rând, ne dorim ca Anul de Fetească – și mai ales sloganul “E curată, românească” să marcheze introducerea vinului românesc în discursul mainstream, pe agenda subiectelor vehiculate și văzute de public.

Facem asta în primul rând prin comunicare, prin articole, conferințe, degustări exemplificatoare și convingătoare – și vreau să-ți mulțumesc și ție pentru că te-ai aplecat pe subiect, care subiect momentan este “de bucătărie internă” a pasionaților de vin.

În al doilea rând – și acesta extrem de important, decisiv chiar – “facem Feteasca / vinul românesc mare din nou” (glumesc cu citatul ăsta, evident… și nu prea) prin HoReCa și mai ales prin marele retail, la care au acces cei mai mulți consumatori. În HoReCa propunem o listă concretă cu vinuri, punem pe mese și în meniuri această listă sub sloganul campaniei și facilităm, impulsionăm vânzarea și implicit (re)cunoașterea de către publicul vizat. Tot aici organizăm evenimente tematice, în context gastronomic sau fără acest context – ca opțiune de “un pahar după serviciu” sau “un pahar înainte de cină”.

În ceea ce privește marele retail, acordăm anumitor vinuri de la cramele partenere ale campaniei niște buline autocolante, ca niște medalii de lipit pe sticle, pe care scrie “Feteasca anului – selecția Vinul.Ro / E curată, românească”: acestea funcționează ca semnalizatoare ale campaniei, dar asociază în ochii consumatorilor acele vinuri drept vinuri “selectate”, “curate” și “românești” – motive de achiziție. Le fac “interesante” pe acelea, specifice, care le arborează lipite pe sticle, dar atrag atenția pozitivă asupra vinurilor românești, în general.

Un calendar al evenimentelor deja prevăzute pentru Anul de Fetească

Carmina: Spui că este un “proiect de țară pentru vinul românesc” și consider că este binevenit, mai ales că este organizat de o entitate care nu produce vin (deci obiectivă), ci cunoaște și promovează vinul în multe forme de ani de zile. Spune-mi te rog dacă există în acest moment un calendar stabilit al evenimentelor, dacă sunt deja crame implicate sau vreun concurs de vinuri din soiuri românesti în plan.

Cezar: Dacă vorbim despre evenimente, cu siguranță vom avea un concurs de Fetești regale în marja datei de 3 iunie – când e Ziua internațională a soiului Fetească regală, proclamată în urmă cu câțiva ani la Mediaș printr-un document semnat public de 100 de persoane din domeniul vinului și din afara lui.

Mai avem programate cel puțin 2 “Cercuri de Fetească” – în 2 iunie și la final de septembrie.

Avem, pe 14 martie, o dezbatere, o “Discuție Rară cu Băbească”,(urmatoarea editie are loc pe 27 martie, detalii aici) privind soiul Băbească neagră din România prin comparație cu Rară neagră din Republica Moldova: cele două denumiri desemnează de fapt unul și același soi, promovat de către producători prin concepte foarte diferite. Această dezbatere va avea loc la wine barul Corks – unde, de altfel, a început în urmă cu 10 ani tot proiectul “Cercul de Fetească”, cel care în final ne-a condus și către Anul de Fetească.

În iunie, vom avea o lună întreagă de “gastronomie cu Fetească” într-o serie de restaurante care încă e în curs de completare, dar la care sunt bucuros să spun că deja a răspuns pozitiv partenerul nostru de cursă lungă Cătălin Mahu, proprietarul rețelei La Mama.

Tot sub umbrela campaniei Anul de Fetească vom mai căuta să dezvoltăm parteneriate cu organizatori de turism, ca să facilităm cunoașterea și aprecierea vinurilor din soiuri românești “la ele acasă”, adică la cramele producătoare – doar că aici nu avem, încă, un calendar clar.

În ceea ce privește cramele partenere, n-aș vrea să le dezvălui aici fiindcă aș face o nedreptate acelora cu care încă nu am finalizat toate detaliile – nu le-aș putea numi, și nu vreau să le menționez pe celelalte acum, ca să nu apară comparații.

Important de reținut e, însă, că – așa cum am mai spus – în primul rând Anul de Fetească și sloganul “Fetească! E curată, românească” este un demers de comunicare – vom continua permanent să publicăm articole, comunicate de presă șamd.

Care-i treaba cu Rara neagră și cu Băbeasca?

Carmina: Ne-ai invitat la o „Discuție Rară cu Băbească” iar eu abia aștept să văd ce ne-ai pregătit. Spune-mi te rog mai multe despre acest prim eveniment și, bineințeles, dacă mai sunt locuri și unde se pot face înscrierile.

Cezar: Are loc la wine barul Corks în seara de 14 martie, cum ziceam. Accesul costă 140 lei iar rezervările se pot face direct la ei, la numărul de telefon 0730.758.527. Fiecare participant va primi un platou cu gustări și cel puțin 6 vinuri din Rară / Băbească neagră, precum și un buletin de vot, iar sub ochii lui două echipe – una reprezentând Rara neagră și cealaltă Băbeasca neagră – vor prezenta “cazul” denumirii pe care o susține, urmând ca la final participanții să voteze care set de argumente i-a convins mai mult. Va fi o dezbatere de idei și concepte enologice și de promovare, nu o dezbatere despre vinurile în sine. Firește, în calitate de moderator / animator al discuției, am pregătit și eu un expozeu, un set de premise de start pentru dezbatere, dar cred că greul va cădea pe echipele de prezentatori, care au un timp limitat la dispoziție ca să-și prezinte cauza. Vom avea argumente din partea academică referitoare la soi, ca și din partea comercială și referitoare la percepțiile aromatice și gustative. Încercăm să fim cât mai cuprinzători. În ceea ce privește locurile disponibile, cred că au fost anunțate 24, știu că vreo 10 s-au ocupat deja în prima zi după anunțarea evenimentului dar nu mai știu ce s-a întâmplat după. Să sperăm că, dacă participanții consideră că a fost un eveniment interesant, să spună și altora și să mai putem organiza o a doua ediție. Detalii despre eveniment se găsesc în evenimentul de pe Facebook, aici.

Carmina: Cezar, îți mulțumesc tare mult pentru informații. Atât eu cât și Winesday susținem ideea Anului de Fetească și m-aș bucura să ne implicăm cumva în campanie și, totodată, să dăm mai departe vești despre ce se întâmplă în campanie pe parcursul anului.

Cezar: Eu îți mulțumesc, vă mulțumesc! Ne ajutați deja foarte mult anunțând publicului vostru intențiile noastre și vă considerăm deja, încă de pe acum, parteneri foarte valoroși ai campaniei noastre. Sper să se mai alăture și alți comunicatori și să ajungem să propulsăm ideile Anului de Fetească și în publicațiile mainstream. Vinul românesc merită să facă parte dintre subiectele vehiculate în discuția publică, fiindcă el este o resursă identitară de mare valoare economică și socială – după cum observăm fără dubiu din exemplele și din experiența altor țări.