Ce înseamnă să participi la o degustare de vin?
Cu întrebarea asta am pornit spre prima degustare de vin la care am participat. Se întâmpla în toamna lui 2013 și a avut loc la Pivnițele Rhein, în Azuga.
Aveam să descopăr atunci 4 tipuri de spumante (o altă întrebare care mi-a trecut prin minte a fost „care e diferența între vinuri și spumante?) și să înțeleg că e mai bine să încerc vinul sau spumantul în asociere cu ceva de mâncare. A fost prima lecție, urmată de altele în anii viitori.
Evident că mai băusem vin înainte de această experiență însă nu îmi pusesem niciodată întrebări legate de ce vin beau. Luasem vinul ca atare până atunci și nu mă gândeam vreodată că voi ajunge să descopăr tot felul de arome și diferențe între tipurile de vin. Pot spune că nu mi se părea nimic deosebit la vin, ba chiar tindeam spre a considera mai degrabă „ciudată” (astăzi aș spune „neînțeleasă”) acea băutură decât agreabilă. Și asta, aveam să aflu la ani distanță, pentru că nu băusem vinuri nici pe departe bune sau care să atragă atenția cu ceva.
Sinceră să fiu nu îmi amintesc exact cum erau cele 4 spumante încercate la acea dată, însă îmi amintesc că eram cu un grup de călători, majoritatea aflați la prima experiență de degustare (aș îndrăzni să spun că TOȚI eram în aceeași situație însă ar trebui să îi întreb pe fiecare în parte ca să pot garanta) și că am plecat fascinați de acolo.
Degustarea a avut loc după ce am vizitat crama, după ce am aflat cum e cu maturarea spumantelor în sticlă și că se numește „metodă tradițională” la noi pentru că în România nu avem voie să îi spunem „champagne” din moment ce băutura nu se realizează din struguri ce provin din zona Champagne din Franța. Aveam să aflăm atunci ca Pivnițele Rhein (ce aparțineau de Cramele Halewood în acel moment, astăzi The Iconic Estate) este o cramă cu tradiție înființată în 1892 ce a fost chiar și furnizor al Casei Regale.
Întorcându-mă la degustare nu știam la ce să mă aștept. Dintre cele 4 spumate degustare pe primul aveam să îl vedem încă din prezentarea cramei pentru că ne-a fost prezentat de la început – spumantul rose care s-a dovedit a fi cel care mi-a și rămas în minte.
La final îmi amintesc că îmi era cald și că am ieșit afară și am stat puțin la aer pe băncuță ca să îmi revin. Asta a fost momentul în care mi-am dat seama că nu degeaba a fost pusă farfuria cu cașcaval tăiat cubulețe pe masă pe care am avut vinurile la degustare. Încercasem eu 1-2 bucățele însă nu fusese suficient.
După mine au ieșit pe rând din sală de degustare și colegii mei de călătorie. Cu toții aveam mulțime de întrebări și păream fascinați. Oare ce se întâmplase?
Ei bine, aveam să aflu după ani buni că aici a fost prima mea degustare de vin oficială. Nu înțelesesem mare lucru însă ceva m-a făcut curioasă legat de tot procesul. Și, cel mai important, spumantul din acele sticle nu mi se mai părea de „neînțeles” ci interesant și diferit de la o sticlă la alta. Mi-am notat atunci că mi-a plăcut spumantul Rhein Extra „cu etichetă roz”. Astăzi știu că e făcut din Pinot Noir.
Scriind aceste rânduri mi-am amintit de începuturile mele legate de vin. Par că gândurile vin de undeva de departe, aproape dintr-o viață anterioară. Însă de aici am pornit și cum orice poveste are un început citește în continuare să vezi câte am aflat pe parcurs. Mai mult de atât, povestea continuă și pe zi ce trece mi se mare din ce în ce mai fascinantă.
Leave a Reply