Un cuvânt auzit încă de la primul contact cu vinul a fost „terroir”. Dar ce înseamnă acest „terroir”?
Mi-am pus această întrebare acum mult timp, am ascultat apoi părerea tuturor celor pe care i-am întrebat fie la crame, fie în degustări, apoi am început să studiez vinul și din punct de vedere al cursurilor de specializare iar într-un final, dincolo de toate definițiile „oficiale”, mi-am definit cu adevărat ce înseamnă acest „terroir”.
Cum nu există o explicație scurtă și simplă, am zis că cel mai bine este să aștern aici câteva cuvinte pentru cei care vor să își explice ce înseamnă „terroir”.
Astfel cuvântul „terroir” vine din limba franceză de la cuvântul „terre” și, în sens strict înseamnă „pământ”, „teren”.
În sensul îl care îl întâlnim în preajma vinului răspunsul este ceva mai complex. Terroir reprezintă:
- atât pământul (tipul de sol, din ce este format acesta),
- poziționarea terenului față de soare(numita „aspect” sau „expoziție”)
- latitudinea la care se află (majoritatea plantațiilor de viță de vie din lume se află între 30° și 50° grade latitudine nordică sau sudică)
- cât și factorii de mediu din regiunea respectivă cum sunt: apropierea de mare/ocean/râuri/lacuri, vântul specific zonei, clima regiunii, numărul de ore de soare din zi și din sezon, diferența de temperatura de la zi la noapte precum și cea dintre vară și iarnă.
Pe scurt, terroir reprezintă cam tot ce poate influența creșterea viței de vie, formarea florilor, strugurilor, coacerea acestora, dar și momentul recoltării care poate fi afectat de pericole naturale (ex. o furtună cu grindină ce poate surveni chiar înainte de recoltare poate distruge o recoltă sau o simplă ploaie poate dilua aromele acumulate de struguri).
Nu există în lume terroir identic în două locuri diferite din simplul motiv că dintre toți factorii care îl influențează, nu pot există două zone absolut identice. Evident că pot exista zone asemănătoare, cum, de exemplu, pot exista plantații de viță de vie situate cam la aceeași altitudine, poate cu același tip de sol, dar, acestea fiind situate în două zone diferite de pe glob este foarte posibil ca poziționarea terenului față de soare să fie diferită, numărul de ore de soare pe zi să fie diferit în funcție de latitudinea în care se află respectiva plantație, zona să fie influențată mai mult sau mai puțin de vânturi sau de apropierea de râuri, lacuri, mari sau oceane sau să fie influențată de seceta sau poate prea multe ploi și/sau grindină.
În funcție de toate aceste aspecte care, după cum vezi, sunt complexe, enologul, creatorul vinului, va lua niște decizii legate de:
- ce soi de strugure va planta (ex. dacă terenul se află într-o zona cu multă căldură și dispoziție la secetă va alege un soi de strugure rezistent la aceste lucruri, iar dacă terenul se află într-o zona mai rece, cu mai multă ploaie, grindină sezonieră, risc de îngheț iarnă, va alege alt soi de strugure),
- cum va crește vița de vie și ce ajutor îi poate da în funcție de pericolele naturale care există în zonă (ex. în zonele reci poate adăugă încălzitoare pe care să le pornească la nevoie, adică atunci când se anunță îngheț; poate adăuga irigații într-o zonă predispusă la secetă – aici trebuie să aibă grijă dacă în respectivă zonă are voie să ajute plantația cu irigații, în Europa existând o mulțime de reguli ce trebuie luate în calcul în zonele incluse în clasificarea oficială de creștere a viței de vie),
- când va recolta strugurii în funcție de ce tip de vin dorește să facă (ex. o parte din strugurii pentru vin spumant sunt culeși înainte de a fi foarte copți pentru a-și păstra prospețimea aromelor, aciditatea ridicată și a nu avea un conținut de zahăr ridicat),
- dacă va folosi recoltarea manuală sau mecanizată,
- tipul de vase pe care le va folosi în procesul de vinificare și îl cel de maturare a vinului, dacă este cazul.
În funcție de deciziile luate de creatorul vinului, de metoda de realizare și maturare a vinului, vinul pe care îl vom savura la un moment dat va avea anumite caracteristici,acestea fiind date inclusiv de terroir, cât și de deciziile luate în cramă pentru producerea diferitelor tipuri de vinuri. Unii enologi produc vinuri cu cât mai puțină intervenție în procesul de vinificație tocmai pentru a păstra tipicitatea unui soi de strugure sau a zonei din care provine, alți enologi vor căuta să aducă la un loc prin cupajare mai multe soiuri de struguri pentru a crea un vin unic, fiecare tip de struguri din cupaj aducând ceva în plus acestuia (ex. culoare, arome, tanini, aciditate, corpolență).
Sper ca informațiile de mai sus să îți fie de folos iar dacă ai întrebări te rog să îmi lași un mesaj în comentarii. Totodată, dacă vrei să afli mai multe lucruri despre vin dar și să încerci vinuri din întreaga lume te invit să urmărești degustările de vin pe care le organizez în secțiunea Winesday Specials.
Leave a Reply