Vinuri. Punctaje și Medalii – interviu Cezar Ioan

Vinuri. Punctaje și Medalii – interviu Cezar Ioan

Pentru cei aflați la început de drum în lumea vinului multitudinea de vinuri de pe raftul magazinelor, cât și din wine bar-uri sau magazine online poate crea confuzii de multe ori.

Pe de o parte aceștia și-ar dori să savureze un vin pe placul lor însă au dificultăți în a alege vinul și nu știu întotdeauna nici ce vinuri le-ar plăcea și de ce.

Consumatorul aflat în fața deciziei de a cumpăra un vin își pune o mulțime de întrebări, printre care:

  • să aleg vin românesc sau din străinătate?
  • să fie alb, rose, roșu sau poate un spumant?
  • ce vin ar merge cu cina de diseară?
  • de la ce cramă să iau?
  • aaa..uite, aceeași cramă are mai multe game de vin. Din care să aleg și de ce? Care o fi mai bun?
  • sticla asta are un punctaj pe ea. Ce mai e și asta?
  • iar asta are o medalie aurie pe ea. De la Bruxelles, asta înseamnă ceva!
  • trebuie să iau cadou șefului. Un vin bun ar fi o idee! Dar cum aleg vinul bun?

Mulți nu găsesc răspuns la întrebările de mai sus și, în lipsa unei ghidări aflate chiar la raft sau a unei persoane specializate prin preajmă (dacă clientul se află într-un wine bar sau magazin specializat de vinuri problema asta este ușor rezolvată), majoritatea fie abandonează, fie cumpără același lucru ca și data trecută (fie un vin pe care îl cunoaște sau îi recunoaște eticheta de undeva, fie un alt tip de băutură).

Având aceste lucruri în minte am decis să fac mai multe articole în secțiunea “Despre vinuri” pentru a veni în ajutorul celor care vor să înțeleagă mai multe despre vin și nu știu de unde să înceapă. Pe lângă cursurile ce sunt disponibile în România (despre asta voi pregăti un articol separat), o idee bună este să te documentezi din surse sigure și de la oameni specializați.

Problema alegerii unui vin din raftul magazinului/de pe siteurile magazinelor online este una pe care am întâlnit-o des iar în acest context m-am gândit să abordez subiectul vinurilor cu punctaje și a vinurilor medaliate ale căror puncte și/sau medalii se află deja pe etichetă, acesta putând fi un prim ghidaj pe care consumatorul îl vede imediat.

Am stat de vorbă cu Cezar Ioan, fondatorul publicației Vinul.ro și organizator de concursuri de vin la rândul sau, chiar despre acest subiect: despre vinuri, punctaje și medalii. Sunt ele importante? Sunt ele echivalente? Ajută ele consumatorul final în alegerea vinului?

Punctajele vinurilor sunt mai importante decât medaliile, pentru că indică mai nuanțat calitatea. Punctele vând vinul foarte eficient

Pentru început, trebuie să știi că Cezar Ioan este fondatorul publicației Vinul.ro (2005), până în prezent cea mai longevivă publicație despre vin adresată consumatorilor din România. Jurnalist, publicist și activist pentru păstrarea și promovarea produselor tradiționale, organizator de competiții și evenimente cu vin, el este și unul dintre inițiatorii demersurilor care au condus la legiferara unei zile naționale pentru gastronomia și vinurile din România (prima duminică din fiecare lună octombrie). Este implicat în proiecte de educație a consumatorului și în diferite proiecte turistice și comerciale.

Carmina: Bună, Cezar. Mă bucur mult că ai găsit timp să stăm de vorbă despre vinuri, și nu orice vinuri, ci vinuri cu puncte, vinuri medaliate sau premiate.

Cezar: EU îți mulțumesc, cred că e o discuție importantă pentru consumatori, ca și pentru achizitorii din retail și pentru cei care fac meniurile în restaurante. Nu în ultimul rând, pentru cei care produc vinuri. Aș vrea să spun ceva încă din acest moment de început al discuției: cred că ORICE evaluare independentă și profesionistă a vinului aduce un plus consumatorului, retailerului, producătorului – fie că e vorba de concursuri, fie că e vorba pur și simplu de focus grupuri care dau feedback calitativ.

Punctele trebuie să fie criteriu esențial de selecție pentru comercianții de vin atenți la nevoile consumatorilor

Carmina: Ești în lumea vinului de 22 ani și de 15 ani organizezi mai multe concursuri de vinuri: Premiile de Excelență Vinul.ro, BioVinul și Dulce & Aromat, iar din acest an concursul TOP Moldova. Spune-mi, te rog câte ceva despre fiecare dintre aceste concursuri, precum și cum vezi tu concursurile de vinuri, făcând parte din echipa organizatorică. Cât de importante sunt ele, de fapt?

Cezar: Concursurile – dar în general ORICE concepte de evaluare echidistantă și profesionistă a vinurilor- sunt foarte sănătoase pentru o industrie care se adresează gusturilor subiective și emoțiilor individuale ale consumatorilor, dar care în același timp trebuie să respecte anumite standarde obiective. Cele pe care le organizăm noi încearcă din răsputeri să ofere un instrument de poziționare pentru consumatorii care sunt interesați de vinuri, dar nu sunt neapărat cei mai mari cunoscători, ci apreciază un vin bun. Pe ei încercăm cel mai mult să-i ajutăm – și anume oferind aceste referințe sub formă de PUNCTAJE și MEDALII. Atenție! Nu înseamnă că am fi infailibili sau că orice vin medaliat va fi pe gustul oricărui consumator (sunt multe gusturi și multe subcategorii nuanțate în materie de vinuri – de asta am și încercat să segmentăm evaluările noastre pe BIO, dulci, moldovenești etc), dar înseamnă că acele vinuri cu punctaje mari și cu medalii au fost considerate de către un grup de specialiști drept corecte, expresive, merituoase în categoria lor. De asemenea, pentru cramele producătoare evaluările sunt etape necesare pentru validarea propriilor acțiuni, o formă de feedback profesional care pune o „oglindă a adevărului” în fața producătorului și îi arată cum sunt receptate intențiile sale (de poziționare în piață, de metode de producție șamd). Evident – fiindcă de la consumator ne tragem de fapt cu toții rațiunea de a exista – aceste punctaje și medalii ar trebui să fie criterii de selecție pentru cei care decid achizițiile, astfel încât să poată oferi consumatorilor lor argumente suplimentare, independente de subiectivismul personal sau de influențele la care este supus achizitorul.

Carmina: Au fost deja 15 ediții anuale de Premiile de Excelență Vinul.ro. Spune-mi te rog cum s-au schimbat lucrurile în cadrul concursului în acest interval de timp. Cum a fost la primele ediții și cum este astăzi?

Cezar: Am început cu vinuri cumpărate de noi direct de la raft, pentru că la aceste vinuri are acces marea masă a consumatorilor. Ulterior, cramele au început să dorească să-și înscrie ele vinurile, ceea ce nu am putut refuza și ceea ce ne-a ajutat să finanțăm această întreprindere destul de costisitoare. Preferabil, din punctul meu de vedere, ar fi fost ca marii retaileri să dorească să finanțeze achizițiile de vinuri din piață și activitățile de evaluare și promovare a câștigătorilor, fiindcă ele sunt pe cea mai echidistantă poziție din lanțul comercial – cel puțin teoretic. Dar n-am reușit să obținem acest tip de parteneriat din partea marilor retaileri, așa că ne-am mulțumit cu “next best thing”. Rămâne să vedem ce ne pregătește viitorul, dar e ceva ce ne dorim mult: să evaluăm vinurile la care are acces consumatorul obișnuit, pe toate palierele de preț, și să putem finanța asta cu sprijin din partea unor parteneri cu interes legitim (în sensul de beneficiu maxim pentru consumator).

Raftul cu vinuri este, realmente, o țară străină pentru majoritatea consumatorilor. Medaliile și punctajele lipite pe sticle servesc drept indicații direcționale

Carmina: Premiile de Excelență Vinul.ro se referă la vinuri din România și, făcând parte de 3 ani încoace din Juriu (mulțumesc pentru invitație!) am văzut cum se organizează, ba chiar am văzut și eu schimbări de-a lungul acestui timp: de la modalitatea de jurizare (am trecut de la suportul de hârtie la cel online, lucru foarte util) până la vinurile medaliate, care par din ce în ce mai multe – deci mai calitative – pe an ce trece. Am putea considera că acest concurs de vinuri se ridică la standarde internaționale?

Cezar: Cred că din punct de vedere al procesului de pregătire, de derulare și de selecție a juraților, suntem pe deplin și justificat comparabili cu standardele internaționale. Ce nu avem, fiind vorba de un concurs de vinuri produse în România, sunt vinurile străine, care ar fi de natură să ofere o paletă mai largă de comparații cu “ce se face afară” și “ce se vinde afară”. E un minus pentru care noi n-am reușit să găsim o rezolvare, cum a făcut-o de pildă alt concurs românesc pe care-l respectăm foarte mult – VINARIUM – dar pe care încercăm să-l justificăm într-un mod foarte logic: ne dorim să acordăm recunoaștere și vizibilitate soiurilor autohtone și vinurilor autohtone în primul rând pentru piața internă, care nu e foarte interesată de importuri. Facem și noi ce putem, dar încercăm să facem corect ce facem. În plus, un “lot” mai mic de medalii care rezultă dintr-un concurs mai mic, dar serios, are beneficiul că fiecare dintre vinurile medaliate se vede mai bine, nu se pierde într-o masă mare, într-un pluton vast de medaliați. Ce mai încercăm să oferim este ȘI un vehicul de promovare: dispunem de propriul website care nu este unul static, actualizat odată pe an în preajma concursului, ci care oferă permanent noutăți și atrage publicul interesat și îi oferă context mai vast decât o simplă listă de medalii.

Carmina: Și, dacă tot vorbim despre concursurile de vinuri și despre promovarea rezultatelor, spune-mi te rog cum afectează medaliile acordate percepția consumatorilor? Se ghidează ei după aceste medalii? Și cum află despre aceste medalii?

Cezar: Cred că răspunsul și-l poate da fiecare dintre noi în mod intuitiv și fără dubiu: contează premiile internaționale acordate cărților, atunci când decidem ce să cumpărăm?; contează rezultatele testelor EURONCAP atunci când achiziționăm o mașină?; contează rezultatele la competițiile internaționale ale echipelor (sau sportivilor individuali) atunci când decidem ce competiție sportivă vrem să vizionăm? Mai la concret, DA, contează: pentru majoritatea consumatorilor, domeniul vinului este pur și simplu o țară străină, pe care o înțelege doar parțial – e o realitate de care ar trebui să țină seama orice producător și orice comerciant. Hai să facem exercițiul să ne imaginăm că suntem, oricare dintre noi, într-o țară străină, în fața unui raft cu vinuri pe care, în majoritate, nu le cunoaștem: știm doar că ne place, de pildă, vinul alb, dulce… și știm cam câți bani vrem să dăm pe o sticlă – nu cumva ne influențează dacă vedem medalii pe unele sticlele de la raft? Dincolo de exercițiul de imaginație, pot să-ți confirm că atât studiile privind comportamentul consumatorilor cât și propriile noastre experiențe în retail (colaborăm deja cu două astfel de rețele) arată că vinul cu punctaje și vinul cu medalii tinde să se vândă mai bine decât același vin fără aceste însemne ale calității.

Carmina: Văd consumatorii medaliile marcate pe etichete? Cum crezi că s-ar schimba percepția lor dacă ar vedea din ce în ce mai des la raft medaliile/punctajele afișate pe sticlele de vin?

Cezar: DA, le văd. Poate nu mereu, poate nu toți, dar le văd: aici – în semnalizarea foarte clară și foarte vizibilă a calității, dincolo de afișarea simplă a brandului – stă de fapt succesul sau insuccesul, atât în retail (prin semnalizarea pe sticle sau prin crearea unui raft special de vinuri medaliate), cât și în HoReCa (prin semnalizarea clară a medaliilor obținute de fiecare vin, în meniu). Cu cât acest instrument – rezultatele evaluărilor independente și profesioniste – va fi mai folosit, cu atât va influența percepția consumatorilor. Și satisfacția lor.

Carmina: Care este percepția cramelor asupra concursurilor de vinuri? Ele sunt cele care își înscriu diferite vinuri la concursuri, și mă gândesc că au câteva criterii bine definite pentru a înscrie vinurile la un concurs sau altul. Cum iau ele decizia și ce concursuri sunt de interes pentru ele, dacă ar fi să ne gândim atât la concursurile ce au loc în România, cât și la cele internaționale?

Cezar: Percepția e amestecată și reflectă exact nivelul de imaturitate a peisajului competitiv al industriei de profil de la noi. Criteriile de înscriere cred că au două componente: notorietatea concursului și șansele de a lua o medalie pentru unul sau altul dintre vinuri. Am vorbit de imaturitate, poate că e cazul s-o explic: sunt multe crame care se cred pur și simplu prea bune și prea speciale ca să poată fi cuprinse cu mintea unui evaluator – și în general de vorba de crame autoreferențiale – care se pun pe ele însele în centrul Universului cunoscut, chiar cu trufie. După principiul cârciumarului francez clasic – “clientul nu are niciodată dreptate” – ei își fac doar evaluări interne și în grupuri de specialiști agreați, care de regulă le dau dreptate sau eventual critică numai extrem de politicos, “cu dinții moi”, astfel încât să nu supere (dar nici nu generează progres). Ceea ce poate funcționa de minune când ai câteva hectare și te adresezi, prin forța împrejurărilor, unui bazin mic de consumatori, dar care nu mai funcționează la fel de bine de la vreo 40 de hectare în sus. Văd câteva astfel de crame care au vânătaie de la cărămida superbiei cu care se bat singuri în piept când își clamează calitate astrală, dar care descarcă în piață, sub alte branduri – neasociate celui principal – vinuri de 8 lei la raft. Dintre cele care nu înscriu vinuri nicăieri pentru evaluări independente, sunt unele crame care trăiesc pur și simplu complet în afara Universului cunoscut – nimic nu contează în afara propriei păreri – pur și simplu nu se raportează nicicum la mediu, nici pozitiv nici negativ, ci se uită doar la rezultatele financiare din contabilitate: vând și scump și ieftin aceleași vinuri, după interesele de moment, și în general își distrug bruma de marcă pe care or fi încercat vreodată s-o construiască sau pe care ar fi putut încerca vreodată s-o construiască. Mai sunt crame care nu înscriu vinuri pentru că nu ar avea șanse: fie că au vinuri modeste și știu asta, fie că au vinuri foarte bune dar care nu-s făcute pentru concurs, unde e nevoie de arome plăcute și intense care se exprimă imediat după deschiderea sticlei, gust cât mai amabil, nesupărător – dar astea-s realmente foarte rare… Evident, sunt și crame care înțeleg să se raporteze corect și să înscrie vinuri pentru evaluări, să țină cont de aceste rezultate și să se străduiască să crească – nu neapărat în sens comercial, de a produce “ce cere piața”, ci de a fi mereu mai bune.

Concursurile care contează. Intuiția consumatorului nu trebuie subapreciată

Carmina: Știm că în cadrul concursurilor se pot premia numai un număr finit de vinuri, însă la concursuri sunt înscrise mult mai multe vinuri. Primesc cramele rezultatele detaliate (punctajele) pentru vinurile lor, atât cele medaliate cât și cele care nu au primit medalii? Mă gândesc că ar fi de interes și acest aspect pentru ele.

Cezar: Da, cel puțin de la noi da, primesc rezultatele tuturor vinurilor și, dacă există, și comentariile evaluatorilor.

Carmina: Din punctul tău de vedere, care sunt concursurile de vinuri din România cât și cele internaționale la care o cramă din România ar trebui să participe neapărat?

Cezar: Din România, VINARIUM și Vinul.ro, momentan. Nu exclud ca, punctual, să mai existe și alte evaluări relevante, dar din punct de vedere al notorietății și credibilității cred că nu greșesc dacă spun că doar acestea două. Pe plan internațional – cu mențiunea că ar fi imposibil să le știu chiar pe toate, mai ales că au tot apărut an de an unele noi, ar fi (atenție, nu mă refer strict la concursuri, că nu toate dau “medalii”, ci unele doar punctaje în urma unor evaluări profesioniste, echidistante): Robert Parker, Concours Mondial de Bruxelles, Decanter, Wine Enthusiast. Wine Spectator și Concours General Agricole – mai puțin cunoscut la noi, dar de la ale cărui medalii am avut 100% satisfacție atunci când am gustat ceva. Cu siguranță mai sunt și altele, relevante pentru anumite piețe punctuale, dar pe care nu le cunosc.

Carmina: Vinuri și puncte. Punctaje și medalii. Care este diferența între concursurile de vinuri consacrate internațional cum sunt Decanter, Berliner Wine Trophy, Concours Mondial de Bruxelles și punctajele oferite de nume precum Robert Parker, James Suckling, Wine Enthusiast?

Cezar: Personal, cred mai mult în punctaje decât în medalii, deși organizez un concurs de vinuri dotat cu medalii. Dar cred că viitorul va fi mai degrabă al punctajelor acordate profesionist și echidistant, pentru că ele nuanțează mai bine calitatea unui vin: să luăm ca exemplu, de pildă, 2 vinuri cu Medalie de Aur chiar la noi la concurs – unul de 90 puncte și celălalt de 94: dacă le degustăm, vedem că există o diferență semnificativă în cadrul aceleiași marje de medalie, chiar și în cazul acestor două exemple de vinuri foarte bune, excelente chiar. Cred, așadar, că punctajele sunt mai folositoare consumatorului – că de aici pleacă totul, de la interesul și satisfacția lui.

Carmina: Revenind la consumatorul final, care, în cele mai multe cazuri, nu cunoaște diferențele între concursurile de vinuri sau punctajele acordate vinurilor. Cum ar putea el sa înțeleagă mai ușor diferențele și să cumpere vinuri cu puncte/medaliate în cunoștință de cauză?

Cezar: Cred că e destul de intuitiv, nu cred că e nevoie de vreo școală sau educație specială ca să înțelegi că 90 puncte corespunde cumva cu nota de 9 la școală – foarte bună. Firește, doar punctajele singure nu asigură satisfacția – ele indică faptul că niște evaluatori profesioniști și echidistanți au degustat acel vin și l-au găsit valoros cât arată punctajul – iar acest punctaj trebuie corelat cu propriile preferințe ale consumatorului: dacă știe că nu-i plac vinurile seci, de pildă, va ști și singur să nu cumpere un vin de 90 de puncte sec, ci va prefera unul de 90 puncte dulce. Sper…

Carmina: Cezar, îți mulțumesc pentru informațiile foarte utile pe care mi le-ai acordat și sper să fie de folos cât mai multor iubitori de vin. Pe data viitoare!
Cezar: Mulțumesc și eu pentru abordarea acestui subiect. A fost o plăcere să stăm de vorba și sper că informațiile de mai sus să fie cât mai de folos. Pe data viitoare!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

eighteen − 1 =

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.